Prima pagină > Biroul de dezinformaţii > Arheolog: „Bucureștenii sînt urmașii Retrocedacilor și ai Procesomanilor”

Arheolog: „Bucureștenii sînt urmașii Retrocedacilor și ai Procesomanilor”

Grup de soldați romani, aduși la gladius de lemn de localnicii retrocedaci

Săpături arheologice efectuate în luna noiembrie 2011 au adus la lumină informații nebănuite despre etnogeneza bucureștenilor. „Două triburi s-au confruntat pentru acest teritoriu, o ramură a dacilor numită Retrocedaci și reminiscențele unor cohorte romane, Procesomanii. Din disputele lor au apărut bucureștenii din vremurile moderne”, afirmă Simion Moștenescu, istoric la Institutul de Săpături și Dinamitări București. Retrocedacii sînt o subgrupă a geților begeți, despre care Herodot scria că „fac o șaorma demențială, dar feriți-vă să schimbați la ei dinari”. Descendența din geții begeți este consemnată și de vorba populară a actualilor locuitori ai arealului sud-dîmbovițean, „sînt bucureștean get-beget”. Procesomanii sînt urmașii avocaților romani trimiși în Dacia de către împăratul Traian pentru a se ocupa de naționalizările terenurilor pe care Imperiul Roman plănuia să construiască vestitele sale drumuri romane. „Vestigiile descoperite ne arată, însă, că banii pentru construcția drumurilor romane au fost împărțiți între șefii de triburi, în vreme ce caii supușilor își rupeau potcoavele în gropi și în capacele de canalizare, și acestea introduse tot de Imperiul Roman”, susține Moștenescu. 

Retrocedacii s-au dezvoltat în special după 271, cînd retragerea aureliană le-a dat ocazia să ceară în instanță returnarea terenurilor pentru care primiseră, în 103, prealabilă și dreaptă despăgubire. Această tradiție, remarcă Moștenescu, s-a păstrat pînă în ziua de azi. Procesomanii, în schimb, i-au reprezentat în justiție pe coloniștii romani care primiseră repartiție sau care cumpăraseră terenurile de la retrocedaci. „Foarte multe dovezi ale culturii materiale nu au rămas de la acest trib, pentru că retrocedacii, în loc să producă, așteptau să primească moșteniri și retrocedări. În cele din urmă, tribul a încetat să se mai înmulțească, pentru că membrii săi nu se mai iubeau nici măcar între ei”, afirmă Moștenescu.

Descoperirile, făcute într-un sit localizat la cinci minute de mers pe jos de Piața Romană, la subsolul unei vechi crame patriciene, confirmă și scrierile istoricului Lucius Claudius Cassius Dio, în care erau consemnate impresiile de călătorie ale unor cohorte romane în perimetrul unde azi se află Bucureștiul. „Pe Hades, azi am sacrificat alți doi armăsari nubieni, cu copitele făcute varză! Fierarul legiunii abia mai dovedește să schimbe potcoavele stricate! Ce fel de barbari pot călători în asemenea condiții? Asemenea drumuri groaznice nici în Siria, nici în Egipt nu ne-au scos zeii în cale. Iar Senatul de la Roma le-a alocat trei miliarde de sesterți nerambursabili pentru 2000 de leghe de drumuri noi, care apar și pe hărți!” – nota în anul 254 Silvius Macedonicus, un centurion însărcinat de Senat să instaleze Scutul Anti Săgeată pe teritoriul Daciei Romane.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: